Talib Kweli – Eardrum

articol scris de Inkha D pe 13 decembrie 2007, publicat pe saitul revistei 4Elemente.RO

Comunitatea de după 2000 l-a încoronat (vorbind, desigur, la modul figurat) pe Talib Kweli cu titlul de „hip-hop adevărat”. Înaltul rang a fost obţinut prin talent, perseverenţă, inovaţie, maturitate muzicală, perfecţionare şi chiar riscul ataşării etichetei de hip-hop alternativ. Newyorkezul (azi în vârstă de 32 de ani), a devenit cunoscut publicului subteran ca membru în Black Star / Reflection Eternal dar şi ca un respectat artist solo. Eardrum este al treilea său solo.

În 1998 Mos Def şi Talib Kweli fac cunoscută lumii trupa Black Star. Mos Def and Talib Kweli Are Black Star (ieşit în 1998 la Rawkus Records) a ridicat numele celor doi la statut de clasic. Nu are rost să invoc criticile favorabile sau piesa Definition, care presupun că nu lipseşte din nicio listă de preferinţe. Gruparea Native Tongue Posse (formată prin afilierea A Tribe Called Quest, De La Soul, The Jungle Brothers, Common) i-a primit pe cei doi de partea celor care caută să cureţe rap-ul de violenţă şi frustrare. Împreună cu DJ Hi-Tek, Talib a pus cap la cap proiectul Reflection Eternal, o alăturare de excepţie în istoria colaborărilor MC-DJ. Train of Thought (2000, acelaşi Rawkus Records) a fost doar un teaser pentru ceea ce se pare că anunţă o regenerare muzicală în toamna anului 2008. Pe primul solo – Quality, 2000, Rawkus – s-a renunţat la juice-urile pe care i le oferea Tek pentru a aborda o direcţie ceva mai light cu producţii semnate Just Blaze şi Kanye West. Lipsa profunzimii producţionale continuă cu secundarul The Beautifull Struggle din 2004. Cu toate acestea, Billboard-ul a înregistrat vânzări considerabile iar fanii i-au acordat credibilitatea stradală mult râvnită. În 2006, vocea i-a fost împrumutată lui Trane, personajul principal din jocul Marc Ecko's Getting Up: Contents Under Pressure. Spiritele s-au încins la începutul acestui an, odata cu Liberation, unde cunoscutul făuritor de beat-uri, Madlib, l-a convocat pe maestrul liric pentru o conlucrare. Deosebită fiind prin coperta iritantă în ochii americanilor (Statuia Libertăţii era ilustrată având chipul lui Talib şi ţinând în mână dreaptă o torţă a dolarului) şi cu o lansare iniţială strict prin intermediul reţelei Internet, munca celor doi anunţă o nouă reverie din partea fostului membru Black Star.

Eardrum îşi vede lumina zilei la Blacksmith Records, label ce îl pune pe cântăreţ în postura de director executiv, distribuţia făcându-se sub aripa gigantului Warner Bros. Listen!!! a fost prima părticică scoasă la înaintare pentru a promova cel mai bine vândut produs al MC-ului de până acum. Videoclipul are parte de animaţii ce transformă realitatea în desen iar intrumentalul împrumută din Tell Her al celor de la Jewels Band, plus o prestaţie live la flaut din partea lui Steve Pageot. Deşi tachina într-o vreme mainstream-ul (Jay-Z s-a declarat chiar fan), el condamna felul în care artiştii trădează hip-hop-ul pentru bacşiş. Mozaicul instrumentalelor devine explicabil – dacă la restul materialelor discografice s-a optat pentru o un extremism producţional, aici ne confruntăm cu o ambianţă variată dar foarte bine conturată. Trecerea de la congas şi trompete la ritmuri caraibiene şi reggae are loc într-un ritm moderat. DJ Jazzy Jeff şi Cut Chemist prestează timid pe NY Weather Report deşi pe restul pieselor au loc inflexiuni ale beat-ului, pauze, schimbări de tobe, tot tacâmul. Se simte calitatea şi minuţiozitatea cu care s-au ales până şi instrumentiştii, fără a vorbi despre feat-urile variate. Se remarcă alegerea inspirată a corului Brooklyn Youth Academy pentru refrenul de pe Hostile Gospel. Jean Grae, o senzaţie în materie de MC-ing, îşi face ostil apariţia şi nici nu e de mirare, având în vedere că în afara lui Kweli şi a grupării Strong Arm Steady (prezenţi pe Go With Us) – unde activează şi Planet Asia – alţi artişti nu găsim semnaţi la Blacksmith Records. TK îşi păstrează stilul impecabil în a rima, dovedind o stăpânire a lexicului şi a fluxului verbal unic şi remarcabil. E o încântare să audiez un artist care într-adevăr vorbeşte despre iubirea sa pentru hip-hop. Subiectele generale ale Eardrum-ului se împart între străduinţa de a lupta în viaţa de zi cu zi, ambiţie, iubire, speranţă, „o nouă zi va fi maine”. Pe „rugaciunea” Eat to Live, se povesteşte cu conştiinţă despre oamenii lipsiţi de o situaţie materială favorabilă ce nu poate duce la îndeplinirea primei trepte din piramida lui Abraham Maslow – hrana: „Little man in the face of harm if he don't eat/ He need energy so when he go to school he can compete/ And keep up, all he got is bodegas/ But hey he only got enough a for quarter water and a now or later/ Anyway, grandma say Jesus'll be here any day/ Good – cause with nuttin to eat it's gettin hard to pray... pray...”.

„Trebuie să ne provocăm auditoriul, dar trebuie să ne provocam şi pe noi inşine când ştim că orice experienţă de viaţă crează inspiraţie care poate fi transpusă publicului”, declară el, făcând referinţă la titlul ales: „Ideea titlului mi-a venit de la imaginea urechii asociată cu o toba [...]; sunt doua cuvinte costitutive simple, dar puternice. Am vrut să fac ceva care să «mişte sufletul».” Tot pentru suflet, Musiq Soulchild intră pe background-ul imnului dedicat fiicei autorului, Dhiani Esthe. Legaturile east-coast – dirty south au loc pe County Cousins. Predomină buna-dispoziţie şi aducerile-aminte cu privire la muzică, trai şi vremuri mai bune. Bun B şi regretatul Pimp C (UGK) rimează în numele părţii agriculturale a SUA, cu cinci luni înainte ca acesta din urmă să-şi dea obştescul sfârşit. Cântăreţul Raheem DeVaughn (artist R&B semnat la Jive Records) întreţine atmosfera cu o voce caldă. Deşi e încă privat de Premiul Grammy, Kanye West e In the Mood deci nu se putea să nu avem parte de o percuţie dublată şi un sample (Lonesome Mood a celor de la The Friend of Distrinction). Talentata cântăreaţă de jaz, Norah Jones încântă pe Soon the New Day (ce conţine o mostră de chitară din Sheba's Song semnată Paul Charles şi John Mason) unde subiectul principal îl constituie relaţiile temporare – „Puttin on some airs/ King for a day/ Hard to face your fears we war the mask like Cory McKay/ You have a ball today/ It's all a masquerade/ Shorty paint her face like a clown but can't take away the frown/ Found under the make up/ I asked her «What's your passion» answered «What's the paper» but she sleep and they don't want her to wake up/ Maybe they should realize their own beauty/ Baby you a star and not just a star on some dudes home movies”. Afrika Baambaataa ar trebui să înceteze căutarea deoarece The Perfect Beat (cu DJ Rhettmatic plasând la fix sample-ul din Do It Twice, semnată Bob Marley) a fost găsit de Talib Kweli şi mereu surprinzătorul „Ghandi al hip-hop-ului”, KRS-One, ce intră cu acelaşi „sound of the police”. will.i.am (Hot Thing), Pete Rock (Stay Around), Hi-Tek (More or Less), Sa-Ra (interludiul Space Fruit) , Madlib (Everything Man), Just Blaze (Hostile Gospel Pt. 1) şi-au făcut impecabil munca de producţie, ridicându-se la nivelul liric superior al MC-ului din Brooklyn. Noul şi îmbunătăţitul Justin Timberlake (fost membru al boy-band-ului 'NSYNC) prestează şi la producţia şovăielnică a unuia dintre cele trei bonus track-uri, Nature.

Talib Kweli nu şi-a definit concret stilul, dar acesta poate fi unul dintre motivele pentru care LP-ul Eardrum are un balans bine echilibrat între piese dominate de instinct carnal, conştiinţă socială, bună dispoziţie şi introspecţie. E unul dintre cele mai bune produse ale anului 2007 în materie de hip-hop şi fiecare om cu „toba urechii” bine dezvoltată ar trebui să-#`;i dea seama de acest lucru prin simplă audişie.

Alegerea recenzentei:
Soon the New Day (featuring Norah Jones)
Hot Thing


Legaturi

 E-mail: emisiune[arond]hiphophours.ro                  © 2004 ClawZee Design &